Statistici
Total online: 1 Vizitatori: 1 Utilizatori: 0
Formularul pentru autentificare
|
Catalog de articole
Total intrări în catalog: 4 Intrări afişate: 1-4 |
|
Consiliul profesoral lărgit, desfăşurat în luna septembrie a anului 2016, a dezbătut şi aprobat raportul de activitate pentru anul şcolar 2016/2017 şi documentele manageriale pe baza cărora s-a desfăşurat activitatea educaţională în anul şcolar încheiat. Rezultatele obţinute la sfârşitul anului şcolar 2016/2017 sunt concretizate în indicatorii ce caracterizează sintetic activitatea educaţională şi care, comparaţi cu cei din anii trecuţi reflectă o eficienţă a actului managerial şi un salt calitativ al procesului instructiv-educativ.
Pentru a cunoaşte aceste rezultate este necesar să analizăm întreaga activitate educaţională ( şcolară şi extraşcolară), este necesar să comparăm indicatorii sintetici ai anului şcolar 2016-2017 cu cei din anii trecuţi, iar dezbaterile ce vor fi provocate să ne conducă la concluzii pertinente care se vor regăsi în viitoarele documente manageriale. |
Cu totii stim ca ziua de 1 Aprilie este denumita "Ziua Pacalelilor". In aceasta zi se fac tot felul de farse, pacaleli, glume care au scopul de a amuza si a binedispune atat cel care initiaza farsa, cat si cel care este pacalit. Insa de unde a venit traditia acestor farse de 1 Aprilie? Originea Zilei Pacalelilor are legatura cu inlocuirea calendarului Iulian cu cel Gregorian in anul 1582. Introducerea noului calendar a fost facuta pe data de 1 ianuarie. In vechiul calendar, Anul Nou era sarbatorit pe data de 1 aprilie. Astfel, inlocuirea calendarului a iscat confuzii si initial, unii oamenii nu s-au putut adapta schimbarii. Ei inca mai sarbatoreau Anul Nou pe data de 1 aprilie in loc de 1 ianuarie. Acestia au fost numiti "April Fools".
|
E VREMEA COLINDELOR,VREMEA BUCURIEI, CAND MINUNEA NASTERII MANTUITORULUI CUPRINDE SUFLETELE SI LE INNOBILEAZA! |
(stema Romaniei 1921)" Marea Unire din 1918 a fost și rămâne o pagina sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit. |
|
|
|
| | |